|
|
|
|
Bine ati venit!
|
|
|
|
|
Cand mintea sau sufletul sunt afectate, ai nevoie de ajutor profesional oferit cu calm, intelegere si respect. La noi veti gasi servicii moderne de psihiatrie si psihoterapie pentru adulti.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Depresie - Simptome
|
|
|
Episodul depresiv major reprezinta o tulburare a dispozitiei in care sunt prezente cel putin 5 din urmatoarele simptome, pe parcursul aceleiasi perioade de 2 saptamani, iar simptomele reprezentand o schimbare semnificativa fata de dispozitia obisnuita a persoanei:
-dispozitie depresiva in cea mai mare parte a zilei, in majoritatea zilelor
Pentru pacient:
- va puteti simti trist, nu va mai amuza nimic
- abatut, posomorat, fara chef
- inutil, nefericit, sa va vina sa plangeti cu usurinta
- sentiment de lipsa de speranta care se intensifica (incepeti sa vedeti numai "partea goala a paharului", nu mai vedeti nimic bun in jur, deveniti cinic, totul va dezamageste, inclusiv dumneavoastra, viata pare sa nu aiba sens/rost, nu mai vedeti iesirea din situatiile in care va aflati)
- sentiment de neputinta (viata incepe sa para din ce in ce mai dificila, situatiile care altadata vi se pareau usor de rezolvat acum devin un efort/o sursa de suferinta)
Aceste sentimente de lipsa de speranta (hopelesness) si de neputinta (helplessness) sunt cele mai importante caracteristici ale tristetii din depresie, sunt si markere ale evolutiei sub tratament.
Majoritatea pacientilor afirma ca starea din depresie este diferita de cea din tristetea obisnuita sau cea resimtita de exemplu la moartea unei persoane dragi, fiind cel mai adesea resimtita ca o durere sufleteasca chinuitoare, greu de suportat.
Apoape jumatate afirma ca simptomele varieaza in cursul zilei, fiind mai severe dimineata si ameliorandu-se treptat spre seara.
Pentru familie/cunoscuti:
- puteti observa ca persoana e mai mereu trista, pare ca ar fi plans
- nu pare sa se mai bucure, nu mai rade, nu mai vrea sa participe la evenimente vesele (chefuri, excursii etc)
- tristetea devine vizibila pe fata si corpul persoanei suferinde: are ochi tristi, plansi, colturile gurii coborate, privire plecata, isi framanta mainile
- vorbeste cu dificultate, cu voce joasa, stinsa, care abia se aude
- nu mai are incredere in fortele proprii
- vorbeste despre viitorul sau in termeni sumbrii, nu vede nimic bun la sine, in jur sau in viitor
- este pesimist ( si nu ii "sta in fire")
- la copii si adolescenti: devin mai nervosi, mai irascibili, se inchid mai mult in camera lor, nu vorbesc despre ceea ce ii preocupa
- la batrani: apar mai suferinzi, sunt lamentativi sau iritabili, se plang de mai multe simptome somatice ca de obicei, povestesc mai des despre moarte sau despre suferintele lor din trecut ("am avut o viata grea", "sa vina moartea sa ma ia " etc)
- scaderea marcata a interesului sau a placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, in cea mai mare parte a perioadei
Pentru pacient:
- nu mai aveti chef sa mergeti la servici
- nu mai aveti chef sa va intalniti cu cunoscuti/prieteni
- nu mai aveti chef sa iesiti din casa
- nu va mai bucura evenimentele placute ale vietii, copiii, hobiurile
- va pierdeti pofta de viata, placerea de a trai
- totul vi se pare inutil, fara scop sau nu va mai intereseaza
Pentru familie/cunoscuti:
- devine retras, singuratic
- sta mai tot timpul singur (ceea ce nu obisnuia)
- inventeaza scuze sa nu iasa din casa ( spune ca e obosit, are alte treburi etc)
- nu mai reactioneaza la evenimentele fericite ale vietii
- ii scade randamentul sau eficienta la munca
- nu mai vrea sa faca acele activitati care altadata ii placeau sau il pasionau (hobiurile, prietenii)
- nu mai are chef sa se uite nici macar la televizor sau sa converseze cu membrii familiei
Deseori familia si colegii de servici observa cel mai usor aceste semne, fiind printre cele mai frecvente motive de a-l aduce pe cel suferind la medic.
- o modificare a greutatii cu mai mult de 5% (scade in greutate sau creste, nu mai are pofta de mancare sau din contra mananca mai mult decat de obicei-mananca la suparare sau la nervi)
- insomnie sau somn prea mult aproape in fiecare zi (nu reuseste sa adoarma sau se trezeste prea devreme desi isi doreste sa doarma, se chinuie noaptea sa adoarma, iar lipsa somnului se simte, a doua zi fiind obosit, somnoros, nervos, ametit sau din contra pare ca singurul lucru pe care il face este sa stea in pat, sa motaie sau chiar sa doarma si ziua si noaptea, somnul este neodihnitor, agitat, cu cosmaruri)
- agitatie sau lentoare psihomotorie observata de catre altii
Pentru familie/cunoscuti:
- pare sa nu isi gaseasca locul, este nelinistit
- isi framanta mainile, se "foieste" prin casa
- devine mai nervos si mai irascibil decat de obicei, uneori tremura sau prezinta episoade bruste de agitatie
- pare sa fie tensionat, incordat sau panicat
- poate chiar sa aiba comportamente bizare
- nu mai asculta de nimeni, se agita sa isi faca rau
sau
- a devenit din ce in ce mai apatic, mai lent in miscari si in vorbire, mai greoi
- ii este greu sa se deplaseze chiar si in casa
- nu mai vrea sa iasa din casa
- nu mai poate merge la servici sau la scoala
- "zace" la pat
- nu mai are energie sa se ingrijeasca de altii sau de el insusi etc.
- fatigabilitate sau lipsa de enrgie aproape in fieare zi
Pentru pacient sau familie/cunoscuti:
- va puteti simti epuizat, permanent obosit
- va pierdeti treptat energia, vitalitatea, pofta de viata
- va sculati mai obosit decat v-ati culcat
- nu mai aveti forta, elan pentru activitatile curente, pe care le faceti cu dificultate, greoi, partial sau chiar deloc
Unele persoane pot suporta cu greu scaderea energiei si devin iritati, nervosi iar altii cauta alte boli care sa explice aceasta oboseala.
-sentimente de inutilitate sau culpa excesiva si inadecvata, care poate sa fie deliranta si care nu este doar autorepros sau culpabilizare legata de a fi suferind
Pentru pacient sau familie/cunoscuti:
- initial pot fi vagi sentimente de inadecvare, de a nu fi "suficient" de bun sot/sotie, de a nu mai fi bun la servici/de a nu reusi un proiect
- de a fi gresit fata de anumite rude/prieteni
- apoi treptat apar ingrijorari legate de anumite situatii din viata in care ar crede ca a ales gresit, ca "nu ar fi trebuit sa.."
- ca e vinovat de dificultatile din viata altora
- ca este inutil/ "bun de nimic
- crede ca este, " o povara", crede ca "celorlalti le-ar fi mai bine fara mine", ca existenta lui "le face celorlalti rau"
- uneori se considera vinovat de problemele intregii lumi, se considera "cel mai mare pacatos", ca va fi pedepsit de Dumnezeu, pierzand in cazuri severe legatura cu ceea ce poate fi real- (idee deliranta)
Uneori persoana poate avea halucinatii care pot fi sau nu congruente cu dispozitia, adica paceintul poate vedea, auzi, simti lucruri care nu exista in realitate si care sunt sau nu legate de tristete. De exemplu, o femeie in varsta poate sa iti vada langa pat sotul (mort de multi ani)care o striga sa vina la ea sau poate sa auda o voce care ii vorbeste urat pe strada, fara sa fie nimeni acolo etc.
In cazuri severe, persoana poate sa aiba idei delirante, cu sau fara legatura cu tristetea: ca este urmarita, ca cineva ii vrea mortea, o otraveste, o persecuta sau o prejudiciaza pe ea sau pe cineva apropiat, ca este posedata, ca se vorbeste despre ea, ca este vinovata de nenorocirile celorlalti, ca este pacatoasa, ca vor saraci, ca ea sau cei apropiati vor muri de boli grave etc. (idei delirante depresive) dar rar pot aparea si idei delirante de marire, grandoare, mistice etc (idei delirante expansive). Uneori se intampla ca familia sa nu sesizeze ca persoana este trista de mai mult timp dar sa o aduca la spital abia cand observa comportamente legate de aceste idei delirante.
- diminuarea capacitatii de concentrare, de gandire sau indecizie care se manifesta aproape tot timpul (nu pot fi atenti mult timp la conversatii, la serviciu sau la activitatile zilnice, au sentimentul ca au "mintea tulbure", ca au gandirea "incetosata", ca este blocata, le e greu sa se hotarasca ce vor sau sa inceapa o actiune si le este dificil sa se concentreze apoi sa o termine, au tulburari de memorie din cauza faptului ca a scazut capacitatea de a se concentra, ceea ce uneori poate fi singurul motiv pentru care ajung la medic)
- ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului
Simptomele produc suferinta semnificativa si deterioreaza semnificativ functionarea persoanei in viata profesionala, sociala, familiala si in alte domenii importante de activitate
Ce alte simptome pot aparea in depresie?
In multe cazuri, alaturi de simptomele pincipale enumerate mai sus, pot aparea si semne si simptome fizice, care uneori intarzie sau incurca punerea diagnosticului adecvat. Daca persoana sufera de o boala somatica, durerea va fi mai intensa daca boala coexista cu depresia.
Multe din aceste simptome fizice sunt datorate insa anxietatii.
Depresia este asociata frecvent cu anxietate (90% din cazuri), definita ca senzatie de tensiune, emotie intensa sau frica, fara un motiv aparent sau mult mai intensa, inadecvata sau in exces fata de cauza care o provoaca atunci cand aceasta exista. Anxietatea poate fi brusca si foarte intensa sub forma unui atac de panica sau generalizata, de obicei de intensitate mai redusa dar persistenta.
Simptomele fizice asociate depresiei, careapar mai frecvent, sunt:
- Cefalee; migrenele se accentueaza in timpul unui episod depresiv
- Tremor al membrelor
- Senzatie de slabiciune in picioare, fasciculatii musculare (tresariri ale muschilor) sau parestezii (furnicaturi la nivelul pielii)
- Tensiune musculara, neliniste
- Tulburari digestive : senzatii de greata, "arsura" sau "nod in stomac", diaree sau constipatie cronica, aerocolie( balonare), dureri abdominale vagi, difuze, lipsa poftei de mancare
- Vertij, senzatie de "cap tulbure", ameteala
- Dureri la nivelul pieptului ca o senzatie de greutate, apasare; senzatie de lipsa de aer sau sufocare; palpitatii; cresteri ale tensiunii arteriale
- Transpiratii sau valuri de frig sau de caldura
- Lombalgii, dureri musculare si articulare
- Oboseala, in pofida unui somn de cel putin 6-8 ore
- Cresterea frecventei mictiunilor
- Sincope
- Tulburari ale menstruatiei, tulburari de dinamica sexuala
Toate aceste simptome fizice trebuie investigate atent de medicul de familie, de medicul endocrinolog, neurolog, cardiolog sau de alte specialitati inainte de a le atribui depresiei. Este insa necesar de retinut ca depresia, mai ales cea asociata cu anxietate, poate avea si simptome fizice, care pot fi multiple si afectand toate aparatele si sistemele ("mimeaza orice boala").
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
